Zgubi's blog

2007-01-10T20:09:00.000-08:00

Daca e resort nu inseamna ca ai si liniste ...

Tocmai am terminat micul dejun si mi-am zis sa ma mai bronzez si eu putin, asa ca m-am pus la plaja langa piscina sub un palmier. Imi fac digestia si m-am pus ca pisica la soare. Inca nu am gasit nimic in meniul de dimineata despre care sa spun wow ce bine am mancat. Imi iau un suc de obicei de ananas ca cel de portocale e de fapt de mandarine, aici toate portocalele au gust de mandarine, apoi cer fructe pe care nu le mananc dimineata o banana, o portocala-mandarina si cateva bucati de ananas...le depozitez in frigider pentru musafiri sau serile cand ne trezim prea tarziu ca ne e foame, poti comanda cereala cu lapte...laptele e rece iar fulgii de porumb care-mi plac mie nu crontanesc, sunt umezi...deci am renuntat si la astia....ar mai fi muesli dar in lapte rece probabil astept pana a doua zi sa se moaie. Pe langa astea, doua oua gatite in diverse feluri dar toate au cate o hiba. Omleta thai cu orez, ce am incercat azi dimineata era cu mult ulei si prajita cam mult, nu s-au mai obosit sa-mi aduca sosurile sa condimentez orezul ...de fapt a fost un orez chior cu o omleta simpla plina de ulei, mai poti alege oua fierte ...suna interesant dar si mai interesat e cat timp sa le fiarba...spui 3 minute..le aduce moi ca pentru cantereti, ok greseala mea, spun a doua zi 5 minute le aduce la fel. Si atunci normal sa ma intreb oare cate secunde are minutul in Thailanda ? :)) Omleta dar fara ulei asa numitele scrambled eggs...le fac ok dar le servesc pe o paine toast .... dulce. Si tot asa... Ma simt la hotelul asta ceva de genul ne pare bine ca ati venit la noi, dar ce incantati am fi sa plecati.
A doua seara a noastra de cazare am avut nesansa sa fie ultima pentru 4 cupluri de englezi care plecau acasa. Toata ziua s-au conversat in jurul piscinei s-au balacit si au sarit in apa de am crezut ca intentia lor e sa ude in mod original arbustii de pe margine iar seara s-au imbatat la bar...langa piscina e un bar. Pe la 1 noaptea m-am dus la proprietar care benchetuia si el cu astia la bar, era beat si i-am spus ca e cam galagie. Replica de englez...darlig dar as fi putut sa pun si muzica doar e un bar dar un o fac...adica vezi doamne ce favor imi face mie, ca nu s-a mai plans nimeni deci concluzia celor doi neuroni pe care-i are ca sunt eu exagerata. Asta dupa ce cum ne-am cazat a spus ...e ok sa faceti seara baie in piscina chiar am fi incantati dar sa pastrati linistea. Mi-a trecut sa-i raspund ca acolo e un resort asa a zis el cand am sosit si nu un f... bar si ca putin imi pasa ca aia pleaca de unde au sosit a doua zi eu vreau sa dorm. I-am marturisit doar prima parte nefiind sigura ca am unde sa ma mut a doua zi...dar am promis sa caut. Au facut liniste vezi sa nu, ca pe la trei cantau toti cantece de parca eram pe un vapor. A doua zi am cautat alta cazare dar fara sorti de izbanda.
Ne-am consolat cu galagia gazdelor si a oaspetilor lor de diverse natii, cu toate ca englezii sunt cei mai rai din punctul asta de vedere. Ne-am consolat si cu galagia muncitorilor de peste drum care folosesc intens masina de gaurit si alte masinarii la fel de facatoare de zgomot. De astia nu am fi scapat nicaieri ca se construieste peste tot.
Daca e resort nu inseamna ca e si liniste. Ideal pentru familii recomanda ei dar ... copiii prea mici plang si aia mai mari se alearga ca in filmele cu indieni. Cei tineri care se mai nimeresc se imbata iar cei in varsta vorbesc tare ca sunt surzi. In plus daca barul sau restaurantul e in mijlocul resortului sunt tori rezolvati
Deci vacanta placuta la ...resort. :)

2007-01-03T11:52:00.000-08:00

Phangan Experience

Dupa ce aterizezi in Samui (apropo samui in japoneza inseamna frig) si vezi aeroportul adica cele cateva foisoare cu titlu de terminal sosiri, plecari si cargo ai zice aoleu ce mai salbaticie. Dar drumurile sunt bune, hotelurile luxoase, restaurantele pline si o gramada de comert stradal la orice ora din zi si din noapte. In plus sa inchiriezi o bicicleta costa 100 bahti si mai degraba o tine in fata pravaliei decat sa ti-o lase la 80 (dar am facut rost de una gratis :) ) si sa iei o motocicleta e 150 de bahti. Dar lasam Samui unde am rezervat doar un bungalow pentru cand vom revenii si luam ferry pana la Phangan. Atat de obosita am fost ca am dormit cu capul pe masa aproape tot drumul ... ca betivii. Dupa o noapte la discoteca si apoi facut bagaje (dar asta face parte din alta poveste) si 2 ore de somn, trezit la 5 dimineata si luat avionul spre Samui din Bangkok era si normal sa ma paleasca atat de grav somnul.

In Phangan ne ia repede in primire un tataie caruia ii turuie gura neincetat despre ce camere super are el. Enervata ca omul trezit din somnul dulce ii repet neincetat ca no, no si ca nu am incredere ca ce-mi arata asa si e. In plus eu vreau liniste vreau sa dorm si sa nu aud turist bezmetic facand shoping in jurul meu. Ne-a parasit repede tataie a disparut pe motobike-ul lui.
Ne-am tarat pana la intrarea in Thongsala adica 100 m unde asteptau la umbra unui acoperis doua birouri cu doua telefoane si doua domnisoare a caror varsta nu ma pricep nici cum sa o deduc care in functie de buget iti recomandau unde sa locuiesti, iti faceau rezervare si daca era cazul chema pe cineva de acolo sa te ridice. Unde am vrut noi nu mai era loc dar conditii asemanatoare am gasit in nordul insulei...adica liniste, ieftin si salbaticie..fara ochi iscoditor si gura mare de turist de orice natie o fi fost el. Intr-un loc asa mic soarele bate la fel de mult toata ziua. Recomandarile si toate informatiile turistice nu costa nimic si chiar iti da ceea ce doresti. Ai harta in mana, lista de preturi poti sa le verifici sau daca nu ai incredere suni tu la hotel..dar pe banii tai :P.
A sosit taxi ... adica o masina pun o poza ca pierd prea mult cu descrierea. Deja semana peisajul cu Bali ...munti in departare ...ma rog un deal verde de vreo 650 m dar parea munte si palmieri, cocotieri, sunete si mirosuri specifice junglei.
Taxiul ne-a dabarcat la un fel de crasma unde ne astepta cel unde am cerut noi cazare. Cu un nissan 4x4, cu spatele plin de bagaje pe langa care aveam sa stam noi desigur. Crasma un fel de foisor cu hamac si mase pline de praf din cauza traficului oferea bauturi si fructe proaspete. Am optat pentru niste ananas curatat pe loc poate si vazand paharele cu un deget de praf depus..dar aliniate frumos la bar.
Ne-am urcat in spatele masinii pe niste bancute si in curand aveam sa ne felicitam ca suntem nemancati. Drumuri mai inclinate ca cele din Phangan nu am vazut in viata mea. Panta e mai mare de 20%. Taxi-ul cu care am sosit nu poate urca pe un asemenea drum care dupa ce ca e inclinat de si cand mergi pe jos ai impresia ca urci sute de scari si ajungi sus sufland ca un fumator de 70 de ani dupa nici 2 km nu mai sunt nici asfaltate. Pai fratilor inchipuiti-va ca localnicii nu aveau nici o jena sa mearga pe aici cu motobike-urile alea ale lor. Eu si pe jos din cauza denivelarilor alunecam si de vreo cateva ori era sa cad din picioare cum zice romanul. De altfel in ciuda drumurilor foarte accidentate din nordul insulei localnicii nu aveau nici o jena sa-ti inchirieze motobike. Toti cei care au inchiriat au si cazut desigur. Zilnic apareau noi raniti, zgarieturile conduceau in top si bineinteles povestile de rigoare ceva de genul ... cum sa-ti spun abia pornisem si dupa 200 m din cauza nisipului m-am trezit pe langa motocicleta, sau pai noi nici nu am pornit stateam pe loc si fleosc am cazut. Daca nu cereai casca nu-ti amintea nimeni ca si creierul poate avea de suferit in astfel de accidente. Cicatricile astfel obtinute se numesc "phangan scars" strainii se tatueaza cu ele din belsug iar localnicii nu vezi unul ne-insemnat.
In fine ajungem, primim un bungalow despartit de apa marii de niste pietroaie la un pret de vis 250 bahti pe noapte (1 eur = 47 bahti). Cu baie si un pat imens, vedere de vis asupra micului golf, dar fara curent cu exceptia intervalului 6 seara 12 noaptea, fara capac la wc si destul de rustic....am uitat minunata plasa de tantari culoare roz. Pe veranda hamac si un scaunel ratacit. M-am simtit brusc studenta si am fost bucuroasa sa fac un Costinesti low budget. Dus dar numai apa rece ..ma rog in zona apa rece e calaie dar mancare excelenta la bucatarie si muzica de nota 10.Tot ce manaci scrii in carnetelul destinat casutei tale si la sfarsit platesti.
Chiar a doua zi dupa sosire am intrat in randul lumii in ceea ce priveste motocicletele si zgarieturile. Nu am stricat nici bunul obicei in care pasagerul e mai palit ca soferul. Deci ne-am calmat repede cu plecatul spre alte plaje si am inceput sa exploram ce aveam deja la scara :).
In a treia zi deja stiam ca suntem pe Haad Khom si ca portul de langa noi e Chaloklum...stalcit saracul in toate feluri de la chakolum la chalucom, chalokom, chocolam, chakalom, chalaklom...mereu mi s-a parut ca suna unguresc numele acestui orasel, dar dupa concentrari succesive am reusit sa nu-l mai botezam.
Dupa trei zile ne-am mutat la resortul de langa noi. Aveau camere mai frumoase casute mai fengshui orientate cu fata spre mare si pitite printre palmieri, cu aceleasi facilitati de baza dar cu un hamac in plus atarnat intre palmierii din fata casutezi, un leagan si program extins l acurent electric plus o priza. :). Mancarea era mai buna dincolo asa ca am ramas clienti fideli. Muzica in schimb era mai buna aici prin urmare masa intr-o parte bautura dincoace. Cand ne plictiseam de jocuri si apareau fumatorii de iarba dispaream sa bem sucuri si sa ascultam muzica.
Va puteti inchipui sa dormi pana la 3 dupa-amiaza, o ora maxim doua de plaja, si apoi pana seara mancam si beam sucuri si intre aceste activitati sa asculti muzica si sa te joci carti sau table (cu sahul nu am avut succes :) ).

2007-01-03T08:51:00.000-08:00

Reality is grater than dreams

a fost fraza poate care m-a impresionat cel mai mult din toata demonstratia. In Chaweng un orasel din Koh Samui a avut loc o demonstratie publica a unui maestru impreuna cu discipolii sai.

Intr-o sala de conferinta au pus un film scurt in care un tip in mijlocul strazii a aprins niste paie ... fara chibrituri. O alta secventa apoi in care maestrul lui a vindecat pe cineva de o boala...isi plimba mainele pe spatele omului si un loc cam cat o palma se inrosea si incepea sa curga sange ca si cum te-ai fi intepat si punea o ventuza si o lasa acolo pana se umplea ceva ce semana a sange.

In sala de conferinte a transformat apa din sticle in esenta spunea el ... apa dupa aceasta transformare avea un gust foarte foarte dulce ,si a mai spus ca daca bei vei simti altfel si vei fi mai sanatos.
Apoi a pus o tipa sa stea in fata lui si o alta persoana tot din sala pe o foaie de hartie scria numere din 2, 3, 4 cifre si maestrul se concentra si se uita prin tipa sa vada numerele. :). Si a vazut numerele. DIn public s-a oferit mai intai un barbat dar a spus ca e prea masiv iar el prea obosit. :)

Antropologul care-i insotea, un european a vorbit frumos despre puteri...de exemplu a aprinde focul fara chibrituri doar folosindu-ti energia inseamna ca tu detii puterea focului, a acelui foc capabil sa arda karma.
Au facut un dvd cu toata demonstratia.

La fel a spus ca daca ne iubim pe noi insine sa ne acordam timp, o ora doua pe zi in care sa fim numai noi cu noi insine si in acest timp nimeni sa nu ne deranjeze ... si atunci Dumnezeu va fi cu noi si ingerii vor veni catre noi.

Discipolul care era traslator si care a spus ce am scris mai sus a fost intrebat de o persoana care e religia lui si care e Dumnezeul lui si a raspuns : "My religion is your religion and my God is your God."

Maestrul a mai spus ca daca dorim ne poate pune un diagnostic si ne poate oferii un tratament, sau de asemenea ne poate da un ..un fel de binecuvantare.

Apoi doi discipoli au chemat din public persoane dornice de experiente noi si folosindu-si chi-ul i-a facut se simta electricitate in corp.

La inceputul conferintei au spus ca nu sunt circari, nu au venit nici sa ne distreze pe noi si nici sa ne convinga de ceva, ci doar sa ne prezinte o traditie. Reality is grater than dreams. Si ca nu ne putem imagina cate se pot face cu chi.

Tot vorbind despre puteri, antropologul s-a referit la puterea de a vindeca. A spus ca cel ce detine aceasta putere poate sa vindece mintea de iluzie, si sa apropie omul de adevar, aceasta este adevarata vindecare.

2006-12-25T22:41:00.000-08:00

E o zi frumoasa de iarna cu 33 de grade dar in Bangkok nu la Bucuresti :).

Drumul: Am plecat pe 24 dec dimineata cu Tarom la 8:55 spre Istanbul. Am mai gasit bilet numai la clasa business, dar in afara perdelutei dintre cele doua clase si un dejun mai consistent nu am vazut alte deosebiri. Am zburat prima data cu "spatele" la "drum", ca sa nu ma urasca cei doi indragostiti din fata mea ale caror locuri nu erau alaturate, si a caror dragoste suferea imens daca eu mi-as fi luat in primire locul de la fereastra. Am hotarat sa renunt in numele dragostei si am trait o experienta noua:).

Am avut si ceva emotii la imbarcare ca mi-am luat bilet pe numele din buletin si nu pe cel din pasaport cum era normal. Agentia Tarom mi-a spus impulsionandu-ma sa-mi iau un nou bilet la 400 euro ca nu ma voi putea imbarca. M-am bazat insa pe puterea de isterizare a femeilor, am luat toate actele cu mine ca sa pot dovedi ca sunt aceeeasi persoana. si la aeroport la check-in fetele mi-au spus ca nu e nici o problema si mi-au urat zbor placut.

Am ajuns la Istanbul unde am dormit vreo ora din cele doua dintre zboruri si apoi ne-am imbarcat. Pentru ca am facut check-in prin internet, Singapore Airlines cea mai misto companie cu care am zburat, a purces la verificari suplimentare. Turcilor le-am parut suspecta, si pentru asta a trebuit sa-mi scot toate boarfele din rucsac. Am primit unda verde vazand ca nu mi-am ascuns sticluta cu alcool si nici tigarile pe acolo :).

Am mancat bine in timpul zborului, cei de la Singapore Airlines dau mancare buna si multa pe avion si apoi m-am ocupat de telecomanda micului ecran lipit pe spatele scaunului din fata mea. In 4 ore de zbor pana la Dubai unde avem escala am apucat sa invat toate butoanele. Nu am ratat ocazia (produsa de nestiinta desigur) de a-l deranja pe stuart de vreo doua ori. In acelasi mod si cu aceleasi rezultate au fost testate si butoanele de la toaleta.
Nu m-am plictisit deloc pe zborul Istanbul-Dubai. M-am uitat la filmul Step-Up (din vreo 10 disponibile).
Mi-a placut cand am aterizat in Dubai (noaptea) ca se vedeaau marile bulevarde frumos luminate, in rest nisip si doar pe ici pe colo boscheti. Ca sa vezi ce poate face petrolul unde natura nu e darnica in vegetie. Vilele aveau piscine si nu am observat nici un ambuteiaj pe marile bulevarde. Lumea nu pare asa de nebuna ca la Bucuresti :). La Dubai am coborat din avion si am vizitat aeroportul. Am vazut multe ceasuri rolex si putini europeni. M-am invartit pe la duty shopurile cu produse cu specific local : parfumuri arabesti la 10 usd mi-a placut mie unul pe care sper sa-l cumpar la intoarcere si bijuterii din aur...18 usd gramul. Aeroportul avea free internet wireless. Am dat drumul la laptop si mi-am ales una din cele 4 retele wireless descoperite de bluetooth. Foarte incantata de wireless am dat 2 mailuri si am facut putin chat. Ce mai era prin aeroport ... a puteai sa-ti cumperi masina de la duty free. Erau expuse un Lamborghini si o Alfa Romeo ...ambele rosii in spiritul Craciunului. In rest toate neamurile pamantului .... arabi inalti si frumosi ... femei din care doar ochii ii puteai zarii ...
(va urma - am fugit sa mananc)

2006-11-06T05:34:00.000-08:00

DIGG ... un site care-ti excita neuronul

DIGG e un site de care cu greu te mai dezlipesti. A fost creat de Kevin Rose, un pusti (cum l-au numit cei de la BusinessWeek), care in 18 luni a facut 60 de milioane de dolari. A riscat totul sa faca acest site. Se pare ca a meritat.
www.digg.com

What Vista should have been... in 2003!

2006-11-06T05:09:00.000-08:00

This is a concept video of a new Microsoft OS "coming October 2003". Enjoy!

read more | digg story